Va spuneam intr-un articol precedent de-al meu despre noul meu job pe care l-am inceput de curand, si azi as vrea sa va impartasesc si alte impresii despre activitatea mea zilnica.
Atmosfera de la biroul nostru este una foarte relaxata. Niciodata nu am fost atat de relaxata la un job asa cum se intampla la compania de IT unde lucrez acum. Colegii mei n-au niciun stres pe cap, si in general lucrurile par lipsite de stres pe aici. Pe de alta parte, este adevarat si faptul ca suntem intr-o perioada a anului nu tocmai hectica din punct de vedere al afacerilor, inceputul verii mai exact, cand lucrurile in multe domenii din Canada nu sunt foarte agitate. Am zile si zile, unele sunt sau mai pline, altele mai lejere. Dar in acelasi timp stiu si faptul ca aceasta perioada lejera se va incheia in curand si voi fi mai ocupata la birou, pe masura ce mi se vor acumula sarcinile de serviciu, asa ca nu mi-e teama ca ma voi plictisi. In primele 3 saptamani am invatat, m-am documentat, am citit materiale cu privire la procedurile de lucru ale companiei, am facut training formal; dupa care am inceput sa devin mai ocupata si sa lucrez efectiv la sarcinile mele de serviciu.
Avem si mici petreceri, destul de frecvente, cate una aproape in fiecare saptamana, cu ocazia zilelor de nastere ale colegilor, cand echipa sarbatoritului ii cumpara tort si ii scrie o felicitare cu urari de la multi ani. Pana acum am avut vreo patru petreceri din astea. Una dintre ele, pentru ziua de nastere a cuiva, a fost chiar in prima zi cand am inceput jobul. Cand tortul a fost adus pentru sarbatorit si departamentul s-a adunat acolo impreuna, un coleg mi-a spus sa vin si eu acolo, sa mananc o felie de tort. Nu eram sigura daca trebuia sa merg, avand in vedere ca eram noua si inca nu ma cunostea nimeni, dar colegul meu a insistat sa vin, asa ca am venit la petrecere. Iar seful edepartamentului, care era si el acolo, m-a introdus tuturor colegilor intr-un mod foarte dragut: “Here’s the lovely Victoria, who started with us today”.
Primele 3 saptamani pe care le-am petrecut la acest job am lucrat in aripa de Est a cladirii, dupa care au avut loc niste schimbari in companie si ne-am mutat in aripa de Vest, pe acelasi etaj. Desi imi placeau anumite lucruri in legatura cu fosta noastra locatie (cum ar fi faptul ca eram aproape de bucatarie, aproape de iesire si lifturi, aproape de baie, aproape de departamentul de Resurse Umane, etc.), actuala noastra locatie are alte avantage. Ceea ce imi place cel mai mult este faptul ca am statia mea de lucru intr-un colt de sala, langa geam, si am cea mai buna lumina naturala din tot biroul. Acum am de traversat intreaga sala ca sa ajung la iesire, baie, etc., dar in schimb voi face mai multa miscare, ceea ce ma va mentine in forma.
Am un coleg de birou super galagios, care vorbeste mult si cam aiurea, incat a reusit sa ma oboseasca din primele zile cand am inceput jobul. Cand lucram in vechea noastra locatie din aripa de Est a cladirii, colegul vorbaret se afla la doar doua cubicle-uri distanta de mine, si ii auzeam gura trancanind non-stop. Acum, de cand ne-am mutat in Vest, cubicle-ul lui este mult mai departe de mine; si cand ne-am instalat fiecare la noile noastre statii de lucru dupa marea mutare, am respirat usurata cand am descoperit ca nu mai este asa de aproape de mine si nu trebuie sa-i suport trancaneala fara rost toata ziua. Saptamana trecuta, in timpul pranzului, cand eram in bucatarie, i-am auzit pe unii colegi glumind pe seama vorbaretului si comentand ca este un trouble maker, si m-am gandit cu oarecare usurare: “Slava domnului ca nu sunt singura din birou (putin) iritata de el, nu sunt eu nebuna, it’s not just me!” De altfel, nu este un baiat rau, doar ca vorbeste prea mult si fara rost.
De felul meu, sunt bautoare de cafea, si beau 4 cafele pe zi – o cafea dimineata acasa cand ma trezesc, si celelalte la serviciu in pause si la pranz. Partea buna este ca aici la noi la birou cafeaua este asigurata de companie, si nu trebuie sa o cumparam (la fel au stat lucrurile si la doua joburi precedente pe care le-am avut inainte de acesta; dar in schimb, la primele mele doua joburi din Canada, cafeaua nu era din partea companiei, ci fiecare si-o cumpara). Avem o masina de cafea Van Houtte in bucataria biroului, si fiecare se serveste dupa preferinte (cafea, ciocolata calda, cappuccino, etc.). Desi pot sa aleg dintre mai multe feluri de bauturi, tot timpul prefer cafeaua unei ciocolate calde sau cappuccino, caci cafeaua este singurul energizant in masura sa ma mentina in forma pe tot parcursul zilei, pana la sfarsitul programului. Sunt o persoana foarte “particulara” cand vine voba de cafea – imi place sa-mi prepar bautura preferata cu o cantitate precisa de cafea, apa si zahar, varianta “la ochi” nu functioneaza pentru mine.
In prima mea zi cand am inceput jobul si cand am iesit in pauza la ora 10, am intrat in bucatarie sa ma familiarizez cu “spatiul nostru de recreere”. Vroiam sa-mi fac o cafea si ma uitam dupa pahare de unica folosinta, si am constatat ca acestea nu sunt disponibile, iar un coleg mi-a spus ca in general fiecare foloseste cana lui pentru cafea. Dar mi-a aratat si un set de cani cu logo-ul companiei care erau acolo intr-un dulap, si am putut sa folosesc una din acelea. La sfarsitul zilei am dus cana la loc in bucatarie, si a doua zi am folosit-o din nou; pana cand m-am gandit ca cel mai bine este sa o am tot timpul pe biroul meu, si sa o folosesc numai eu, ca oricum statea in bucatarie degeaba si soma (in felul asta am fost scutita sa aduc o alta ceasca de acasa, tocmai de la Whitby). Asa ca mi-am achizitionat-o, si voi folosi aceasta cana atat timp cat voi lucra in companie, sau pana cand se sparge si va trebui sa o inlocuiesc.
La inceput cand m-am angajat, am mai primit din partea companiei o cana pentru cafea din aia mare, genul ala de cana cu care poti sa mergi pe strada (foarte multi canadieni folosesc acest timp de cana si beau cafea in transportul public, in masina, etc.). Este un cadou de bun venit pe care il primeste fiecare angajat cand se alatura companiei, si toata lumea prin birou foloseste aceste cani. Numai ca mie nu-mi place sa beau cafea dintr-o cana foarte mare (are un volum de jumatate de litru), caci imi da senzatia ca gustul cafelei este cu atat mai “diluat” cu cat mai mare este recipientul din care o bei; e ca si cum gustul “i s-ar imprastia” pe fundul canii, si folosesc acea cana doar pentru apa.
Va doresc tuturor o saptamana cat mai reusita!